Jurnal de călătorie: Sibiu

Am mai fost la Sibiu, însă niciodată iarna, sau, cel puțin, nu în timpul Târgului de Crăciun. Este un oraș de-a dreptul magic! De altfel, sunt îndrăgostită de orașele precum Brașov, Sibiu, Sighișoara, din clădirile cărora te aștepți să iasă, în orice moment, oameni îmbrăcați în haine specifice Epocii medievale.

Am plecat luni dimineața, pe 26 decembrie și am ajuns în jurul orei 15:00 la destinație. Deși obosiți, nu am vrut să pierdem restul zilei stând în pat, așa că am dat fuguța spre centrul orașului să vedem Târgul de Crăciun. Recunosc, în primă fază am fost puțin dezamăgită să văd muncitori și macarale ce demontau o parte din căsuțele de lemn pentru a face loc scenei pentru spectacolul ce urma să aibă loc de Revelion. Era diferit față de toate pozele pe care le văzusem pe Internet și parcă ceva mai… gol decât mă așteptam.

Nu prea am vrut să accept că ,,asta e tot” și am colindat străzile adiacente. Ei bine, situația s-a schimbat. Într-adevăr, nu am mai găsit căsuțe de lemn, însă arhitectura, străduțele…erau de vis!

img_1603

Apoi el a văzut-o! Intrarea în Turnul Sfatului. Nu m-am apropiat nici doi pași de ușă, că am și zărit scările extrem de înguste ce șerpuiau până sus. Mi-e frică de scări, în special atunci când trebuie să le cobor. Știam, totuși, că priveliștea asupra orașului, văzută din vârful turnului, merită tot efortul, așa că am stabilit că îl vom vizita a doua zi, mai ales că mai era mai puțin de o oră până s-ar fi înnoptat.

img_1601

Și, astfel, am pornit în căutarea unui local în care să bem o ciocolată caldă și să mâncăm ceva dulce (primul lucru pe care l-am făcut când am ieșit în oraș a fost să mergem la un restaurant să mâncăm, însă eu n-am mai avut răbdare și pentru desert, voiam neaparat să văd Târgul de Crăciun). Și am ajuns la… Donuterie! Se putea mai bine de atât?

img_1549

Înainte să ne întoarcem la cazare am dorit să mai mergem odată spre Târgul de Crăciun. Încă trăgeam speranța că, poate, fiind seară, luminițele și proiecțiile de pe clădiri vor salva situația. Și au făcut mai mult de atât! Locul era complet transformat, plin de turiști sau localnici ieșiți la plimbare, oameni veseli, zâmbitori. Pe fundal se auzeau colinde, turta dulce sub diferite forme, care se găsea la aproape fiecare căsuță de lemn, colora atmosfera, iar mirosul de vin fiert cu scorțișoară completa perfect peisajul. Nu îmi venea să cred că mă aflam în același loc pe care îl văzusem cu câteva ore în urmă.

img_1562

img_1686

A doua zi, așa cum v-am spus că stabilisem, am vizitat Turnul Sfatului. Să spunem că la urcare mi-a fost cât de cât ușor și chiar mi-a placut ce am văzut ,,pe drum”. Singurul lucru ce m-a deranjat a fost frigul din interior, care mi-a făcut să îmi înghețe mâna pe balustrada de fier/lemn, cu tot cu mănuși. Într-adevăr, priveliștea din vârf e superbă și poate fi admirată prin patru geamuri foarte mari.

După ce am făcut poze până el și-a pierdut răbdarea, a venit momentul pe care l-am amânat cât de mult am putut: coborârea. A durat mai bine de jumătate de oră (nu vizitați Turnul având tocuri în picioare; pur și simplu n-o faceți), mai ales că, la un moment dat, acele scări înguste din beton erau continuate cu scări din lemn, cu spațiu între ele și care scârțâiau la fiecare pas. La un moment dat m-am așezat pe scări spunând că eu nu cobor de acolo decât cu macaraua. Dacă, însă, nu aveți frică de înălțime sau scări, totul va fi bine. În fond, până și eu am ajuns cu bine ,,pe pământ”.

img_1607

img_1610

img_1609

img_1618

În următoarele zile ne-am plimbat și am admirat zidurile pline de istorie ale minunatului oraș atât cât ne-a permis timpul și… frigul. Da, a fost foarte frig, iar în Piața Mare este un curent destul de puternic, așa că, dacă intenționați să vizitați Sibiul în perioada asta, înfofoliți-vă bine!

Bineînțeles că am trecut de zeci de ori pe lângă magazinul Pandora din centru, bineînțeles că am spus că am destule de la ei și nu mai intru. Apoi, bineînțeles că am zis că intru doar ca să mă uit și am ieșit cu o punguță în mână, zicând că e Crăciunul și că a venit Moșul. E ceva normal.

img_1551

Ne-a plăcut, ne-a plăcut foarte mult! Chiar am inclus orașul în turul pe care îl vom face în această vară prin țară. Mi-am propus ca în 2017 să vizitez aproape toate orașele turistice din România și să le descopăr, în detaliu, frumusețile ascunse. Vreau să văd cât mai multe locuri din țara în care m-am născut, iar apoi să descopăr și alte părți ale lumii, lucru ce vi-l recomand și vouă. E minunat să fii turist în propria țară.

Cu drag,

Dana 💎

Sunt Cluj la suflet!

Se spune că pentru a avea încredere, cu adevărat, în noi înșine, pentru a fi conștienți de ce suntem în stare, trebuie să ne cunoaștem foarte bine. La fel se întâmplă și în cazul altor persoane, dacă nu le cunoaștem în detaliu, nu vom avea niciodată încredere în acele persoane, lucru, de altfel, absolut normal. Cum ne apropiem de alții? Mergem în parc, călătorim împreună, mergem la film, la cumpărături, îi ,,scoatem la un suc” etc. De ce nu am face asta și cu noi înșine? Da, da, ai înțeles bine, tu cu tine. Timpul pe care îl petrecem cu noi s-a dovedit a fi extrem de benefic pentru liniștea si sănătatea noastră. Eu încerc să-mi acord câteva ore de răsfăț și cel puțin odată pe săptămână.

Ei bine, săptămâna trecută mi-am acordat vreo patru zile și m-am scos la un…Cluj. Am profitat de faptul că sora mea studiază acolo, mi-am făcut bagajul și am pornit, singură, spre orașul meu de suflet. Claudia (le sister), mi-a fost ghid și m-a plimbat prin cele mai frumoase locuri din oraș. N-am mai mers atât de mult pe jos de foarte multă vreme (am fost nevoită să îmi cumpăr o pereche de teniși, altfel riscam să nu îmi pot continua ,,excursia”), însă am redescoperit cât de plăcut este să te bucuri de locul în care te afli, mergând liniștită cu un aparat foto în mână. Well, nici mall-urile nu au fost ocolite pentru că…Melkior (îi poți lua unui make-up artist toate cosmeticele, dar nu-l poți opri din a-și cumpăra altele), Mohito și alte magazine care conțin haine, accesorii, cărți, decorațiuni etc. (nu fac reclamă niciunui brand menționat, am vrut doar să subliniez că aceste magazine nu există în Iași sau în orașele apropiate).

Mai jos vă las o selecție din pozele pe care le-am făcut. Chiar dacă nu sunt fotograf profesionist, îmi sunt tare dragi toate. Pentru mine, absolut toate fotografiile sunt niște amintiri perfecte, exact așa cum sunt ele.

DSCF9028

,,Imun la nefericire”

DSCF9029

În Piața Unirii era organizat un târg de carte, în cadrul căruia am descoperit un stand  cu foaaarte multe sortimente de cafea, ceai și dulciuri, dar și cești, lingurițe și alte obiecte specifice preparării unei cafele deosebite. După ce am studiat minute în șir tot ce era expus, mi-am ales un pachet de cafea cu aromă de ciocolată amăruie și zmeură (ador zmeura), o linguriță cu motive orientale și prăjiturele cu răvaș.

DSCF9054

Claudia și prietena ei.

DSCF9050

Am aflat de Lady Cat sau ,,cafeneaua cu pisici” din presă și am dorit neaparat să o vizitez. La nici un minut de când m-am așezat pe scaun, ,,domnișoara” din poză s-a cuibărit pe mine, unde a și rămas pentru următoarea jumătate de oră. Cafeneaua e absolut minunată, prețurile sunt mai mult decât accesibile (am băuto-mâncat o delicioasă ciocolată caldă cu frișcă și bezele pentru mai puțin de 10 lei), iar compania este de excepție (și foarte, foarte jucăușă), deci nu va fi o problemă dacă nu găsiți pe nimeni care să vă însoțească. Nu e obligatoriu, însă, să plecați tot neînsoțiți. Dacă vă atașați peste măsură de una din pisicuțe, o puteți adopta, deci e win-win: o pisică își găsește un stăpân, iar persoana respectivă capătă un aparat de tors. Voi reveni cu siguranță.

Cât despre poză, probabil e singura în care apare cel puțin o parte din mine, din simplul motiv că aparatul foto a fost în 99% din timp în mâinile mele.

DSCF9062

DSCF9067

De prin Parcul Central.

DSCF9074

DSCF9075

Pot spune că Podul Elisabeta de peste Someș este ,,fratele geamăn” al Podului Artelor din Paris. Este adevărat că în Paris o porțiune din balustradele podului au cedat sub greutatea ,,lăcătelor iubirii”, însă și în Cluj sunt prinse de marginile podului, deja, câteva sute de lacăte. Fiind o romantică incurabilă, mi s-a părut foarte frumos să văd asta și în România.

DSCF9091

Clujul văzut de pe Dealul Cetățuia.

DSCF9100

Da, nu m-am putut abține să adaug și poza asta. L-am văzut la o terasă în Piața Muzeului, stătea cuminte lângă stăpânul lui. N-a vrut nicicum să se uite la mine.

No, că tare fain o fost la Cluj! Nu știu voi, dar eu mă mai duc. Stai, nu, mă mut aici.

Cu drag,

Dana💎